Gasca de aur - Fratii Grimm

Povestea Gaca de aur

de Fratii Grimm

A fost odata un om cumsecade, care avea trei feciori. Cel de-al treilea, pe care il numisera Neghiobul, era tinta glumelor tuturor.


Intr-o zi, fiul cel mare vru sa mearga in padure sa taie lemne si mama sa ii pregati o turta cu oua si o sticla de vin. Cand ajunse in padure, un batran cu parul alb ii spuse :
- Da-mi si mie o bucatica de turta si o inghititura de vin. Mi-e tare foame si sete.


 Tanarul ii spuse :
- Daca iti dau, nu va mai ramane si pentru mine. Pleaca si lasa-ma !


Batranul lasa capul jos si merse mai departe, in timp ce tanarul incepu sa taie un copac. Dupa putin timp dadu o  lovitura in gol si toporul i se infipse in brat. Asta ii fu rasplata pentru comportamentul sau fata de batran.


Pleca mai apoi si fiul mijlociu in padure, avand la el, ca si fratele sau, o turta si o sticla de vin. La fel ii iesi in cale batranelul cu par alb, cerandu-i o bucata de turta si o inghititura de vin.


- Daca ti-as da tie, mi-as lua mie de la gura.


Si lasandu-l pe batran, incepu sa taie un copac. De-abia lovise de cateva ori trunchiul, cand isi rani un picior si trebui sa fie dus acasa.


Spuse atunci Neghiobul :
- Tata, lasa-ma sa merg si eu in padure sa caut lemne.


- Du-te daca vrei, raspunse tatal. Asa poate ca vei capata experienta.


Mama ii dadu o turta framantata cu apa si coapta in jaratic si o sticla de bere acra. Cand ajunse in padure, se intalni cu batranul cu par alb, care il saluta si ii spuse :
- Da-mi si mie o bucata de turta si o inghititura din ceea ce ai in sticla, ca mi-e tare foame si sete.


- Nu am  decat o turta coapta pe jaratic si bere acra, raspunse Neghiobul. Daca iti place, sa ne  asezam si sa mancam.


Se asezara. Si cand tanarul  scoase turta, aceasta era o minunata prajitura cu ou si berea acra se transformase intr-un vin excelent.


- Pentru ca ai inima buna si esti darnic, am sa-ti aduc noroc.
Vezi copacul ala? Taie-l. Vei gasi ceva la radacina lui.
 Acestea fiind spuse, batranul isi lua ramas-bun.


 Neghiobul se indrepta spre copac si il dobori, iar cand acesta cazu, aparu o gasca cu pene de aur. O lua cu el si intra intr-un han pentru a petrece noaptea acolo.


Hangiul avea trei fiice, care, vazand gasca, fura curioase si dorira sa ia o pana de aur. Cand baiatul iesi din camera, cea mare apuca gasca de o aripa, dar degetele ii ramasera prinse de pasare. Apoi incerca si cea de-a doua si cand isi atinse sora, ramase si ea prinsa.


Si astfel toate trei fura nevoite sa-si petreaca noaptea prinse una de alta si de gasca.


 Dimineata urmatoare, Neghiobul lua pasarea la subtioara, apoi pleca spre casa, fara sa-l intereseze cele trei fete care erau obligate sa-l urmeze.


 In mijlocul campului, se intalnira cu un preot, care, vazand alaiul, spuse :
- Nu va e rusine, neobrazatelor,sa alergati astfel dupa un tanar ?


O lua pe cea mica de mana, cu intentia de-a o desparti de grup. Dar de-abia o atinse, ca ramase si el prins.


Dupa putin  timp, trecu pe acolo paracliserul, care, vazandu-l pe preot alergand, spuse cu uimire :
- Domnule preot, dar unde va grabiti asa ?


Si alergand spre el, il apuca de maneca, ramanand prins ca si ceilalti. Trecura apoi pe langa ei niste plugari pe care preotul ii stiga, rugandu-i sa-i elibereze, dar cand ii atinsera, si plugarii ramasera prinsi. Si astfel mergeau dupa Neghiob si gasca lui sapte persoane.


 Nu dupa mult timp, ajunsera intr-un oras, al carui rege avea o fiica atat de serioasa, incat nimeni nu reusise sa-i smulga vreun zambet. Din aceasta cauza, regele daduse zvon ca ii va da mana printesei acelui om care o va face sa rada.


Auzind asta, Neghiobul se prezenta in fata fiicei regelui, tarand dupa el tot alaiul. Cand printesa vazu sirul de sapte oameni care alergau fara sa se opreasca unul dupa altul, incepu sa rada atat de tare si cu placere, ca nu-si mai putea opri hohotele. Atunci Neghiobul o ceru de sotie. Dar regele ii puse tot felul de conditii si in final ii spuse ca mai intai trebuie sa-i aduca un om care sa fie in stare sa bea tot vinul care se afla in pivnita palatului. Baiatul se gandi la batranul din padure si merse sa-i ceara ajutor. Si iata ca in acelasi loc unde taiase copacul, zari un om pe al carui chip se citea mahnirea.


Neghiobul il intreba motivul amaraciunii sale si omul ii raspunse :
- Sufar de o sete teribila, pe care nu mi-o pot satisface in nici un chip.


- Pot sa te ajut eu, spuse tanarul, daca vii cu mine. Si il conduse in pivnita regala unde omul incepu sa bea vinul din imensele butoaie. Inainte de a se termina ziua, omul golise intreaga pivnita. Neghiobul incerca din nou sa-si capete sotia. Dar regele ii puse o noua conditie. Ca sa obtina mana printesei, trebuia sa aduca un om care sa fie in stare sa manance un munte de paine. Baiatul nu statu mult pe ganduri si se indrepta din nou spre padure.
In acelasi loc ca si data trecuta, intalni un om care se plangea :
- Am mancat un cuptor intreg de paine. Dar asta nu inseamna nimic la  foamea pe care o am eu.


Neghiobul ii raspunse bucuros :
- Vino cu mine si te vei satura.


Il duse apoi la curtea regelui, care poruncise sa se faca un munte de paine. Omul din padure se aseza in fata lui si incepu sa infulece, iar la apusul soarelui, tot muntele de paine disparuse.


Pentru a treia oara Neghiobul isi ceru sotia, dar regele spuse ca trebuie sa-i aduca o barca, dar nu orice fel, ci una care sa mearga si pe  uscat si pe apa.
- Cand te voi vedea navigand in ea, fiica mea va fi sotia ta, ii spuse.


Din nou merse baiatul in padure, unde il astepta batranelul.
- Datorita tie am mancat si am baut, spuse acesta.


Acum am sa-ti fac rost de barca, pentru ca si tu ai fost bun cu mine.
 Si ii dadu barca ce mergea si pe uscat, si pe apa, iar regele, cand il vazu, nu mai putu refuza sa-i acorde mana fiicei sale. Se sarbatori nunta si, la moartea regelui, Neghiobul mosteni coroana si astfel trai fericit multi ani alaturi de sotia sa.

Sfarsit!

Sper ca v-a placut povestea Gasca cu Pene de Aur - de Fratii Grimm

Povestea face parte din volumul Basme de Charles Perrault, publicat in Romania de Editura Girasol. Este interzisa reproducerea ei in scopuri comerciale, fara acordul editurii. Toate drepturile rezervate.